Sibiu x Jazz x Viață 70-80
Galeria Cer Deschis, Sibiu, 2024
În 1975, organizatorii festivalului naţional de jazz au aruncat din avion, peste Sibiu, 5000 de flyere imprimate pe hârtie de ziar care anunţau evenimentul. Asta îşi aminteşte unul dintre promotori, Niu Herişanu, pe atunci elev de liceu. A fost primul său zbor cu avionul şi prima dată când s-a discutat transformarea evenimentului în festival internaţional. Acţiunea arată importanţa pe care o dobândise festivalul, aflat atunci abia la a doua ediţie în oraşul transilvănean. După alte trei organizate la Ploieşti, de unde se mutase la începutul anilor ’70, el devenise un hit în repertoriul cultural al vremii, adunând muzicieni şi public din toată ţara. A ajuns festival internaţional de jazz în 1977 şi a rămas aşa până astăzi. În 2024, evenimentul a împlinit 50 de ani de viaţă sibiană. Aici s-a format nucleul jazz-ului românesc, în jurul acestui festival care ţinea publicul treaz până spre dimineaţă, când studenţii îşi întindeau sacii de dormit în spatele Casei de Cultură din Sibiu. Arhiva de Sunet a documentat această etapă din istoria festivalului, în proiectul „Sibiu: Jazz şi viaţă socială în comunism” și în expoziția adiacentă, Sibiu x Jazz x Viață 70-80. Echipa a adunat mărturii de la muzicieni participanţi, de la persoane implicate în organizarea festivalului în perioada lui de dinainte de 1990, de la istorici și comentatori ai vieții culturale și sociale, au accesat arhive instituționale și personale şi au citit presa vremii pentru a reconstrui imaginea unui eveniment esențial pentru viața culturală din perioada socialistă. Fragmente din toate acestea au putut fi văzute și auzite într-o expoziţie multimedia găzduită de galeria Cer Deschis de pe Strada Faurului nr. 18, Sibiu, între 17 şi 28 septembrie 2024.
Artiști invitați în expoziție: Alexandra Zidariu, Beatrice Arzoiu, Ionuț Dulămiță, Medicine Madison & Iordache, Niu Herișanu, Oana Maria Pop, Zeinab Zimmer, Lucian Fabro.
Jazz x TM x Viață 60-70-80
Casa Artelor, Timișoara, 2024
Proiectul „Jazz și viață socială în comunism” al Arhivei de Sunet a explorează istoria jazz-ului românesc în perioada socialistă. După o documentare a Festivalului de Jazz de la Sibiu în intervalul 1974-1989 și o expoziție recentă dedicată acestuia în același oraș, ne-am îndreptat atenția asupra jazz-ului timișorean. Cum s-a manifestat această scenă în perioada de dinainte de 1990? Ce impact a avut asupra vieții sociale și culturale a orașului? Care au fost conexiunile sale internaționale? Printr-o experiență care a mixat o serie de discuții publice, materiale documentare din arhive personale, lucrări și instalații artistice, expoziția și-a propus să aprofundeze semnificația culturală și socială a mișcării de jazz din Timișoara și influența Festivalului de Jazz din Sibiu asupra scenei naționale de jazz. Materiale documentare din colecțiile lui Ioan Băcălete, Marius Giura și Johnny Bota au fost prezentate în cadrul expoziției construite în jurul poveștilor spuse de invitați de la microfoanele Arhivei de Sunet. Jazz x TM x Viață 60-70-80 a fost un eveniment work-in-progress, care s-a alimentat continuu prin intervențiile ce au avut loc în spațiul expozițional.
Artiști invitați în expoziție: Sorina Vazelina, Zeinab Zimmer, Alexandra Zidariu, Beatrice Arzoiu, Oana Maria Pop, Ionuț Dulămiță, Medicine Madison & Iordache
Invitați în talk-uri: Ioan Băcălete, Johnny Bota, Marius Giura, Victor Andrieș, Csaba Kalman
Jazz in Communism. Sibiu – Timișoara – Zagreb
Klub Kazališta Komedija – Kontesa, Zagreb, 2024
Proiectul „Jazz și viață socială în comunism” a continuat cu o expoziție și o discuție despre legăturile jazzistice dintre spațiul fostei Iugoslavii și România în cadrul Jazz HR Festival de la Zagreb. La discuție au participat Virgil Mihaiu și jazzologul croat Davor Hrvoj.
Programul de emisie sonoră Jazz în Brașov 70/80
Muzeul de Artă, Brașov, 2025
Pe 12 decembrie 1985, într-o zi de joi, organizatoarea Jenny Brăescu stătea în fața unei săli pline cu studenți și iubitori de jazz din Brașov și din țară, la Casa Municipală de Cultură, și anunța cea de-a șaptea ediție a Galelor de Jazz din oraș. Era o tradiție începută în 1978 de Alexandru Șipa, inițiator, în 1972, și al Studioului de Jazz din localitate. Inspirată de el, Jenny Brăescu devenise, în 1978, prima femeie din România aflată la conducerea unui club de jazz, Estudiantina Jazz Club. Era asta o continuare a muncii pe care o începuseră la Brașov, încă din anii ‘20-’30, personalități precum Mihai Brediceanu, Iosif Kerekes, Steve Bernard, Theodor Sibiceanu și, mai târziu, Mircea Gherman, cel care în 1945 organiza, în calitate de președinte al Societății Muzicale a Liceului „Andrei Șaguna”, două concerte ale unui big band de jazz. Profesorul Gherman este cel care, alături de un alt entuziast al jazzului, actorul Stan Bucur, urma să inițieze, de altfel, o serie de audiții la Casa de Cultură a Studenților. Mai târziu, concertele Orchestrei de Jazz a Universității din Illinois și pianistului american Memphis Slim au prefigurat interesul orașului pentru acest gen muzical, lucru dovedit prin organizarea, începând cu anul 1978, a unui festival de jazz care nu putea fi numit, din motive de politică culturală, festival – Galele de Jazz de la Brașov. Prin expoziția multimedială Programul de emisie sonoră Jazz în Brațov 70/80, Arhiva de Sunet a continuat explorarea culturii jazz locale în anii comunismului, după ce în 2024 a organizat evenimente similare la Sibiu și Timișoara, locuri în care se desfășurau, în aceiași ani, Festivalul Național de Jazz, respectiv Workshopul Internațional de Jazz. În 2025, am propus o imersiune în universul infrastructurii brașovene a jazzului în comunism prin prelucrarea unor materiale de arhivă, prin intervențiile unor artiști contemporani, prin găzduirea unor performance-uri de dans contemporan și poezie și a unor sesiuni radiofonice directe în spațiul expozițional.
Artiști invitați în expoziție: Oana Maria Pop, Cosmin Frunteș, NOIMA, Răzvan Botiș, Claudiu Cobilanschi, Miriam Răducanu, Simona Dabija, Katia Pascariu, Robert G. Elekes
Invitați în talk-uri: Jenny Brăescu, Virgil Mihaiu, Ioan Big, Bogdan Popa
Aici se vede jazz
/SAC Berthelot, București, 2025-2026
𝐀𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚 𝐝𝐞 𝐒𝐮𝐧𝐞𝐭 a 𝐩𝐫𝐞𝐳entat, 𝐢̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟏𝟒 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓 – 𝟐𝟒 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐥𝐚 /𝐒𝐀𝐂 𝐁𝐞𝐫𝐭𝐡𝐞𝐥𝐨𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐀𝐈𝐂𝐈 𝐒𝐄 𝐕𝐄𝐃𝐄 𝐉𝐀𝐙𝐙, 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐀𝐥𝐞𝐱 𝐑𝐚𝐝𝐮, 𝐏𝐚𝐮𝐥 𝐁𝐫𝐞𝐚𝐳𝐮 𝐬̦𝐢 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐋𝐮𝐤𝐚́𝐜𝐬.
Arhiva de Sunet a prezentat, în perioada 14 decembrie 2025 – 24 ianuarie 2026 expoziția multimedială Aici se vede jazz, un proiect curatorial semnat de Alex Radu, Paul Breazu și Mihai Lukacs.
Bucureștiul a avut jazz înainte de a avea spații care să-l primească. A avut studiouri improvizate, frecvențe modificate, repetiții cu lumina stinsă, ascultători care înțelegeau instinctiv că libertatea circulă în alte ritmuri decât cele permise. În expoziția Aici se vede jazz, Arhiva de Sunet a urmărit tocmai aceste trasee: felul în care jazzul a negociat ordinea, timpul și corpul într-o societate construită pe control și felul în care această memorie poate fi repusă în mișcare astăzi. Arhiva de Sunet, platforma de cercetare și recuperare a memoriei sonore românești coordonată de Paul Breazu și Mihai Lukács, a prezentat la /SAC Berthelot o nouă expoziție multimedială care investighează circulația jazzului în Bucureștiul dinainte de 1990 și modurile contemporane de a-l asculta, vizualiza, performa și relaționa artistic cu universul său sonor și ideatic.
Artiști invitați în expoziție: 111Invers1, Apparatus22, Ion Bârlădeanu, Justin Baroncea, Cristian Matei, Răzvan Botiș, Ionel Ciupureanu, Claudiu Cobilanschi, Nicolae Comănescu, Iulian Cristea, Roberta Curcă, Simona Dabija, Andrei Dinescu, Cosmin Frunteș, Dumitru Gorzo, Dimitrie Luca Gora, Ligia Keșișian, Iosif Kiraly, NOIMA, Katia Pascariu, Oana Maria Pop, Miriam Răducanu, Ramon Sadîc, Elena Vlădăreanu
Invitați în talk-uri: Lucian Păiș, Claudiu Oancea, Mihai Iordache
